Programul Europa creativă 2014-2020

Europa a fost singurul spaţiu care a privilegiat instituţional, prin politici publice directe, cultura. Aici s-a născut proiectul capitalelor culturale ale Europei, la iniţiativa lui Jack Lang, probabil cel mai aplicat politician european în privinţa subvenţionării activităţii culturale din bani publici, şi tot aici, ca urmare a asumării dezvoltării culturii în cadrul proiectului larg al integrării europene, au fost puse în aplicare, după Tratatul de la Maastricht, programe europene de finanţare a culturii.

 În anii ′90, liniile de finanţare erau pe programe sectoriale: carte, arte, cooperare între ţări, mobilitate europeană, etc. Abia în anul 2000 a fost lansat un program integrator, Cultura 2000, care oferea sprijin financiar organizaţiilor sau instituţiilor din ţările membre sau din ţările în curs de aderare care reuşeau să pună în practică proiecte culturale în parteneriat cu cel puţin alte două organizaţii din alte două ţări europene eligibile. În acest mod, Comisia Europeană introducea ca prioritate cooperarea şi dialogul intercultural. Adiacent acestei linii de finanţare a mai fost dezvoltată o consistentă direcţie privitoare la traduceri şi, după 2007, a fost lansat şi un program convergent privitor la finanţarea producţiilor video şi cinematografice (Euroimages şi Media). Cultura 2000 s-a încheiat în acest an şi, de mai bine de 10 luni, se află în dezbaterea Parlamentului European propunerea unui nou program de finanţare Creative Europe 1914-1920, care va constitui fundamentul financiar pentru aplicarea noului statut de implementare a programului Capitală Europeană a Culturii care, începând din 2019, îşi va schimba semnificativ obiectivele.

Programul Europa Creativă 2014-2020 propune câteva schimbări în ceea ce priveşte obiectivele pe care le urmăreşte Uniunea Europeană în domeniul culturii şi industriilor creative, esenţiale pentru cei care contruiesc conceptul şi strategia unui oraş carea aspiră la statutul de Capitală Culturală Europeană. Se păstrează, fireşte, o linie de finanţare pentru punerea în valoare a culturilor europene şi a dialogului intercultural, dar ponderea acestor manifestări este mai mică decât era până acum. Pratic domeniul culturii va avea o schemă de bugetare de 30% din totalul bugetului estimat (1,8 miliarde de euro pentru 7 ani) şi vor fi scoase din aceste manifestări acţiunile legate de cetăţenia europeană şi de relaţiile transfrontaliere care beneficiază de programe europene proprii. Această modificare de accent face ca programele culturale să continue să fie axate pe dimensiunea cooperării europene, dar vor trebui să se alinieze şi la celelalte două obiective majore pe care programul vrea să le încurajeze: cultura ca vector de dezvoltare regională şi racordarea la ultimele tehnologii de comunicare.

Corpul principal al finanţărilor (55% din buget) va viza proiecte dezvoltate de artişti creativi, antreprenori şi firme mici în domeniul industriilor creative. Uniunea Europeană încearcă prin acest program să încurajeze proiectele care au şi o eficienţă economică, aşa cum sectorul industriilor creative a demonstrat-o în ultimii ani, şi, de aceea, construieşte o linie de finanţare precum şi o politică europeană negociată cu băncile prin care să poată fi obţinute, în condiţii privilegiate, împrumuturi şi credite nerambursabile pentru sprijinirea industriilor creative în ansamblul lor. Astfel, linia de finanţare pentru media şi film va sprijini consistent cheltuielile de marketing şi distribuţie a produselor în ideea de a le face cât mai competitive pe piaţa globală. Vor continua, de asemenea, finanţările pentru traducerea şi distribuţia de carte pe piaţa europeană şi mondială, precum şi mai buna plasare pe piaţă a produselor creative realizate de antreprenori privaţi.

Europa Creativă are, de asemenea, o linie de finanţare transectorială (15% din buget) care urmăreşte să ofere aplicanţilor facilităţi fiscale şi financiare, sprijin pentru colectarea şi administrarea de date relevante în domeniu precum şi pentru proiecte pilot.

Cele două axe principale ale programului Capitală Culturală Europeană: dimensiunea cooperării europene şi dimensiunea participativă a cetăţenilor trebuie regândite prin grila obiectivelor programului suport care este Europa Creativă. Practic toate proiectele care vor construi eşafodajul agendei culturale pentru un an în cadrul dosarului de candidatură vor trebui calibrate după aceste coordonate: cooperare europeană, dezvoltare regională sustenabilă şi dialog intercultural. De aici trebuie să plece programul de formare a operatorilor din regiune care să fie capabili să acceseze viitoarele finanţări din Europa Creativă şi pentru asta fundaţia ”Iaşi Capitală Culturală Europeană” aduce o echipă de formatori care se vor întâlni cu toţi cei interesaţi în lansarea de programe pe această direcţie de finanţare, joi, 26 Septembrie, ora 10.00, în sala Mare a Primăriei. Intrarea este liberă.