Iasi Hub

Pe zi ce trece, asistăm la o continuă degradare și maimuţărire a limbii noastre. Dupa ce diverşi smintiţi încearcă să ne explice, în răspărul a două milenii de istorie a lingvisticii, că proto-româna ar fi fost la baza tuturor limbilor pământului, după ce nivelul de alfabetizare a scăzut dramatic oamenii nemaiexprimându-se decât prin semne, interjecţii și emoticoane avem de îndurat, iată, şi asaltul inexorabil al neologismelor care se dezvoltă tumoral în limbajul cotidian.

Fireşte că nu putem numi mouse-ul "guzgan" sau cravata "gâtlegău" după cum ne-ar îndemna o frumoasă tradiţie etimologistă. Știu, desigur, că limba este un organism viu care se transformă sub asaltul informaţiilor şi conceptelor noi, dar chiar să ne "focusăm pe taskurile job-ului şi să fim determinaţi să aquiesăm, ca să fim cool", la stereotipurile romglezei tuturor vacilor boite, cu creierii arşi de Cosmopolitan parcă e prea mult. Sumarizând, ar face sens să le administrăm câte o so corecţie fizică tuturor acestor chiriţe proaste şi needucate care poluează spaţiul lingvistic decent şi corect pe care ar trebui să-l cultivăm cu toţii. (Se-nţelege, sper, că nu există deosebire de gen pentru "chiriţe").

Sunt, totuşi, recunosc, şi cuvinte intraductibile în faţa cărora limba obişnuită capitulează, scâncind firav. De exemplu  Hub. Cum Doamne să-l traduci? În mod normal ar trebui să-i spunem "interfaţă", dar sensul lui este cu mult mai mult decât o conexiune între două orizonturi plane sau liniare. Practic, hub, înseamnă, din informatică, un punct obişnuit de conectare a elementelor unei reţele. Dar hub-ul are mai multe porturi (o interfaţă de conectare simplă) astfel încât, de regulă, un hub realizează un nod de conectare a mai multor reţele, nu numai a unor dispozitive (device !) ca atare. De aici pornind, metafora pânzei de paianjen globale (world wide web) alcătuită din milioane de device-uri, care se conectează prin porturile câteunui hub la network-ul global care este astăzi internetul. Și nu mai e nicio metaforă, e chiar realitatea zilelor noastre când omul alienat al capitalismului triumfător îşi mai ostoieşte singurătatea stând, interminabil, cu faţa la ecran pentru a mima comunicarea, călătoria, cunoaşterea, sexul sau viaţa în anasamblul ei. Problema hub-ului e însă mai mult decât una metafizică. El reprezintă, cum spuneam, o realitate de neocolit pentru că întreaga noastră existenţă este azi, din ce în ce mai mult, sub semnul acestei interconectări globale tulburătoare şi triste. (Îmi povestea soţia ieri, cum privea stupefiată tânăra generație din bloc care "ieşise afară": toţi picii de clase primare erau aliniaţi în scara blocului, fiecare cu câte o mini tabletă în mână şi stăteau, cu ochii încremeniţi, fixând nemişcaţi ecranul diavolesc pe care puteau vedea copacii unidimensionali, artificial colorați ai jocului, mult mai interesanţi şi neobişnuiţi decât teii din faţa blocului, la cinci metri în afara geamului). Și, totuşi, avem nevoie de hub-uri.

Săptămâna trecută a fost inaugurat, cu mare fast, cu binecuvântări şi artificii de PR, în faţa unui public foarte numeros format din oameni cu influenţă în Iaşi, un proaspăt şantier. Un şantier despre care se discută de mai bine de cincisprezece ani: crearea unui aeroport internaţional funcţional la Iaşi. După lupte seculare, care au durat, după cum spuneam, mai mult de cincisprezece ani, Cristian Adomniţei a pus artistic mâna pe manetele buldozerului şi a început prelugirea pistei aeroportului ieşean astfel încât, peste doi ani, să poată ateriza aici şi avioane de linie nu numai avioane mici cum se întâmplă acum. Să fie într-un ceas bun ! Adică,  Let it be (Beatles) plus Time (Pink Floyd)! (De altfel prezenţa masivă şi multicoloră politic şi administrativ la acest eveniment îmi sugerează faptul că e un proiect pe care toată lumea îl sprijină şi îl consideră benefic Iaşului).

Cu acest prilej, preşedintele a spus că intenţionează să realizeze aici un hub de transporturi astfel încât Iaşul să devină o placă turnantă pentru comerţul internaţional şi să genereze un consistent interes investiţional extern. În ce mă priveşte, nu pot decât să salut ambiţiile domnului preşedinte al judeţului și să îi ţin pumnii să găsească înţelegere și susţinere la guvern, în ciuda politicii defavorabile dezvoltării Iaşului și a Moldovei pe care, constant în ultimele două decenii, au susţinut-o profitorii "de la centru".

Aeroportul este un element cheie în proiectul de capitală Culturală Europeană. Nu în sine, dar dacă vom convinge că în 2021 va exista aici un puternic hub comercial atunci șansele noastre cresc să facem, prin acest proiect, ca Iașul să devină o interfață multiplă de comunicare a Europei cu Moldova Apuseană (regiunea de Nord-Est), cu Moldova Răsăriteană de peste Prut sau cu Ucraina astfel încât să putem spune că vom transforma urarea tradițională "vânt din pupa" în mai post-moderna"streaming din plin în hub"!