Ce să FIE?

City and Citizens este o axă de evaluare a dosarului de candidatură a unui oraș pentru a deveni Capitală Culturală Europeană care, în ciuda aparenței de simplitate, este destul de greu de deslușit. Cum să faci, de fapt, ca locuitorii orașului, cetățeni europeni în principiu, să devină parte a ofertei culturale, o parte activă, implicată și prezentă? Să fie, altfel spus, nu doar consumatorii actului cultural, ci și o prezență vie, actori ai unui proces artistic în desfășurare.

Secolul al XIX-lea a impus o profesionalizare a ofertei artistice pe genuri distincte și, pentru prima oară, o adresabilitate mai largă, instituționalizată. Reprezentațiile artistice de salon, privat sau regal, au început să fie dezvoltate, cu program, în instituții specializate. Opera, teatrul și baletul, muzica simfonică au devenit specializări distincte ale artelor spectacolului care își găseau scena proprie și publicul fidel. Ele au devenit astfel, într-un fel, o formă de cultură populară care se adresa, totuși, oamenilor educați, dar care a început ușor să-și depășească granițele sociale. Aceasta specializare instituțională, devenită azi, mai mult sau mai puțin, un loc de  regăsire al publicului educat sau snob, este puternic contestată de teoreticienii sau artiștii contemporani care clamează faptul că instituționalizată fiind, această cultură este deja depășită, vetustă, și că viitorul îl reprezintă experimentele de graniță care topesc frontierele dintre arte și care provoacă publicul să devină partener al artistului, fie el artist vizual, muzician, dansator, cântăreț sau  performer. Chiar dacă rezolvările practice ale acestui parteneriat între creator și public rămân încă disputate, ideea de a rupe granița dintre scenă și stal este una importantă pentru producțiile artistice ale timpului nostru și ea trebuie să se regăsească în conceptul strategiei culturale pentru viitor pe care Iașul va trebui să o asume.

Publicul ieșean fiind, prin definiție, unul conservator încercările noastre din anii 90 de a contrabalansa oferta instituțională clasică cu evenimente alternative, mai up to date, de tipul Eurodans, Arta în stradă, AltFest sau Periferic-ul lui Matei Bejenaru, manifestări organizate în parteneriat cu Centrul Cultural Francez, au fost întâmpinate mai curând cu scepticism decât cu entuziasm sau, măcar, curiozitate. Procesul de diversificare a ofertei culturale este însă unul fundamental atunci când e luată în discuție o candidatură a unui oraș și acest gen de spectacole, care implică prezența directă a cetățenilor în actul cultural sau care pun în evidență orașul, cu spațiile sale urbane obișnuite ca posibile locuri de desfășurare a experimentelor artistice, pot fi, în cadrul unui dosar de candidatură, argumente mai importante decât manifestările culturale clasice. Sibiul a dezvoltat, grație lui Constantin Chiriac și ca o prelungire a proiectului inițial din 2007, cel mai amplu sistem de manifestări culturale în aer liber, în spații neconvenționale, din toată țara și reprezintă, pentru România, un model de necontestat. În acest fel, orașul devine scenă și punctezi la capitolul City and Citizens.

Festivalul Internațional al Educației (FIE) care se desfășoară în aceste zile la Iași poate deveni, alături de manifestările culturale complexe care sunt organizate de Sărbătorile Iașului, un pilon de dezvoltare a ofertei noastre culturale pe această direcție. Aflat la prima ediție, festivalul din acest an a pus în evidență un mecanism complex de organizare a diverselor întâmplări culturale și a scos în stradă zeci de mii de cetățeni care au urmărit, poate pentru prima oară, o împletire a evenimentelor artistice de vârf, reușite incontestabile ale teatrului românesc contemporan prezentate în premieră pe scenele ieșene, conferințe cu invitați de prim rang din lume împreună cu manifestări populare sau de cultură alternativă. Evenimente care, în premieră, au început să constituie primele semne de mobilare culturală și de impact artistic al străzilor și piețelor centrale prefigurând ceea ce urmează a fi, vizionar, o axă culturală a orașului. O cale a viitorului încă, ce urmează să fie, de ce nu?, o Axis Mundi, în 2021.

De aceea, cred că efortul organizatorilor ("Proevent" și Primăria Municipiului Iași) merită a fi salutat și, dincolo de inerentele mici disfuncționalitățe de început, salutat ca atare. Ceea ce este esențial la dezvoltarea viitoare a FIE e conceptul multifuncțional, care permite o construcție a programului pe paliere și direcții diferite (evenimente clasice, festival Off, proiecții și happening-uri, dar și componente ale culturii populare, fie ea tradițională sau de consum urban). Este, de asemenea, suficient de flexibil încât să poată încorpora și evenimente adiacente (cum a fost, în acest an, Street Delivery, organizat de o asociație din București, în capitală și în alte două centre periferice precum Timișoara și Iași) fără a intra în disonanță sau în conflict cu ele. Această capacitate de educare prin cultură, cu mijloace diverse și cu o multitudine de fațete constituie, alături de mecanismul profesionist de marketing, de mare impact, principalele câștiguri ale festivalului pentru proiectele pe termen lung ale orașului. El reprezintă o garanție că diversificarea ofertei culturale și creșterea implicării cetățenilor în activitățile artistice și culturale ale Iașului o să FIE un argument în dosarul nostru de candidatură.

Ziarul de Iaşi, 19 iunie 2013